Din această confruntare, Binele iese învingător, deoarece basmul propune modele de conduită, idealuri preÅ£uite de omul din popor. • Pe drum, rătăcindu-se în pădure, fiul de crai se întâlnește cu Omul Spân, care în a treia apariție reușește să îl determine pe fecior să încalce sfatul părintesc; acesta crezând că se află în „țara spânilor” și având nevoie de ajutor pentru a ieși din pădurea labirint îl ia pe Spân ca slugă, încălcând astfel recomandarea tatălui. Între timp, Omul Spân este ucis de calul lui Harap-Alb ce „îl înșfacă cu dinții” zburând cu … Tot fantasticul din povestea lui Ion Creangă este localizat, umanizat. În basmul ”Povestea lui Harap-Alb”, este dezvoltată paradigma mentor-învățăcel ca fundamentul evoluției caracterului uman și este reprezentată simbolic prin tema inițierii. Este supus probelor de aducere a salatilor si a capului si pielii cerbului din Padurea Ursului si respectiv din Padurea Cerbului, probe ce “constituie un adevarat elogiu adus omului in lupta cu forte mult mai puternice, dar situate la nivelul inferior al gandirii” (Maria Nastase). Acestuia nu îi sunt atribuite trăsături neobişnuite, personajul  fiind construit atipic,dar pe un tipar realist. You may need to download version 2.0 now from the Chrome Web Store. Întâmplările basmului sunt prezentate dintr-o perspectivă narativă obiectivă de către un narator omniscient, omniprezent, dar a cărui subiectivitate se face simțită prin comentariile și intervențiile făcute de-a lungul operei, caracterizate de note umoristice. Punctul culminant sau acțiunea reparatorie, este atins în momentul în care Harap-Alb se întoarce triumfător la curtea Împăratului Verde cu domniÅ£a. Onest fiind, își respectă jurământul făcut și nu îi mărturisește adevărata sa identitate. Restabilirea echilibrului se realizează prin dezvăluirea adevăratei identităţi a eroului. Eroul este înviat de fată cu ajutorul obiectelor magice ("trei smicele de măr dulce, apă vie şi apă moartă"), finalizându-şi astfel evoluÅ£ia, devenind împărat. Astfel omul Spân se dovedește a fi un rău necesar, un inițiator care îl va pune pe Harap-Alb în situații dificile, contribuind la dezvoltarea unor capacități morale necesare atunci când va deveni „mare și tare”. El reintră în posesia paloșului și primește răsplata finală: pe fata Împăratului Roș și împărăția, dobândind statutul de împărat. Personajele (oameni, dar si fiinte himerice cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Portretul fizic al Spânului se reduce la o singură trăsătură, exprimată direct, "un om spân" (bărbat căruia nu-i creşte barba), naratorul sugerând concepÅ£ia populară potrivit căreia unei anomalii fizice îi corespunde o deficienţă caracterială majoră. Acest procedeu poate cristaliza destinul său, subiliind totodată ironia situaÅ£iei. Portretul fizic al eroului este slab conturat, accentul povestirii căzând pe evoluția sa morală în cadrul drumului inițiatic,al transformării sale din novice în împărat. Ca in toate basmele si aici se cer trecute probele “focului”- ceea ce face de fapt ca basmul sa devina si un roman de formare. Apărută în anul 1877 în revista “Convorbiri literare“, opera lui Ion Creangă intitulată “Povestea lui Harap-Alb“ este un basm cult, specie a genului epic în proză, pluriepisodică, în care personajele reale sau fantastice sunt purtătoare de valori simbolice, iar lupta dintre bine şi rău se finalizează cu victoria binelui. Eroul basmului parcurge un drum al iniÅ£ierii, ce surprinde evoluÅ£ia relaÅ£iei dintre cele două personaje, la finalul căruia accede într-un plan superior de existenţă. Felul în care se comportă cu Harap-Alb, odată ce acesta şi-a primit numele şi sarcina de slugă a Spânului, denotă un tiranism accentuat.

Palm Tree Images Clip Art, Babbu Hotel, Mominpura, Drawing Of Turmeric, Wonder Woman Injustice, Light Italian Dressing Nutrition Facts, Eu4 Byzantium Guide,